Tinerii modelează viitorul

Tinerii modelează viitorul aduce împreună tinerii într-o nouă aventură pentru a descoperi care este legătura dintre schimbările climatice și sistemele durabile de producție alimentară (ODD 2.4) și cum ne putem implica în aducerea comunității laolaltă, mai aproape de producătorii locali și cum putem ajuta fermierii să se implice în practici agricole reziliente.

La prima ediție a Zilei pentru Educație Climatică, pe 25 noiembrie, Go Romania va organiza un eveniment ce are ca scop lansarea proiectului “Youth are shaping the future”.

Proiectul ce se va desfășura pe perioada Noiembrie 2021-Decembrie 2022 cuprinde patru workshop-uri ce au ca scop inițierea tinerilor in subiecte precum sustenabilitate si schimbările climatice.

Trecând de la o perspectiva globala la una locala, proiectul își focalizează atenția asupra județului Dolj, vizând pericole precum deșertificarea si instabilitatea climatica, si cum influențează acestea activitatea micilor producători agricoli.

Prin metode non-formale participanții vor interacționa pentru a:
• sesiza efectele schimbării climatice asupra solului, apei si aerului.
• înțelege mai bine cum funcționează lanțul local de aprovizionare cu alimente.
• descoperi problemele cu care se confrunta producătorii locali ca apoi să se raporteze la situația din comunitatea lor.
• găsi metode de reziliența la schimbările climatice.

European Green Week (30 mai – 5 iunie 2022) va fi marcat printr-un workshop ce se desfășoară pe tot parcursul săptămânii, si care va avea in componenta atât participanți locali cât si internaționali.

Prin activități precum vizita la fermele locale, Oxford debates si jocuri de rol, workshop-ul își propune sa aducă in atenția tinerilor legătura dintre schimbările climatice si sistemele durabile de producție alimentara (ODD 2.4), dar si cum se pot implica in aducerea comunității la olalta, mai aproape de producătorii locali, si cum pot ajuta fermierii sa se implice in practici agricole reziliente.

Obiectivul de dezvoltare durabilă (SDG) 2.4 este asigurarea până în 2030 a unor sisteme de producție alimentara durabile și implementarea unor practici agricole reziliente, care să sporească productivitatea si producția, să contribuie la menținerea ecosistemelor, să consolideze capacitățile de adaptare la schimbări climatice, condiții meteorologice extreme, seceta, inundațiile și alte dezastre și care să îmbunătățească în mod progresiv calitatea terenurilor și a solului.

Cât de bine cunoaștem Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, cât de mult putem să învățăm despre ele și cum putem implementa Agenda 2030 în România?

La 25 septembrie 2015, Adunarea Generală ONU a adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, semnată de toate statele membre ONU. Acest nou cadru global pentru redirecționarea umanității către o cale sustenabilă a fost dezvoltat ca urmare a Conferinței Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă din Rio de Janeiro, Brazilia, din iunie 2012. 

Agenda 2030 cuprinde 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri), reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul acestora, se stabileşte o agendă de acţiune ambiţioasă în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a protejării planetei până în 2030. Obiectivele recunosc că eradicarea sărăciei trebuie să meargă mână în mână cu strategiile care clădesc dezvoltarea economică și abordează o gamă de nevoi sociale incluzând educația, sănătatea, protecția socială și oportunitățile de locuri de muncă, și, în același timp, schimbările climatice și protecția mediului, modele de consum nesustenabile și capacitatea instituțională slabă. Pentru atingerea acestor obiective, fiecare persoană și instituție trebuie să-și îndeplinească partea sa.

Motivația

Județul Dolj este regiunea cea mai amenințată din România de pericolul deșertificării. Acest pericol amenință mai ales producătorii de legume și fructe, iar locuitorii din zonele rurale, ce își câștigă existența din agricultură, au de suferit cel mai mult.

Lipsa conexiunii dintre cumpărătorul din mediul urban și producător crează bariere mentale iar cumpărătorii pierd conștiința provenienței alimentelor. Accesul pe piață al micilor producători devine din ce în ce mai complicat, aceștia fiind amenințați de sărăcie și subzistență, iar cumpărătorul devine mai dependent de importuri. Penuria de la începutul pandemiei ne-a pus brusc în fața acestei realități a dependenței de importuri.

❝Chiar dacă nu se pricep  la încălzirea globală și la modificările climatice, localnicii simt, pe pielea  lor, că vremea s-a schimbat, în ultimii ani. Nu înţeleg  de ce nu mai există patru anotimpuri și nici de  ce seceta  a tăbărât, așa,  pe capul  lor. Ioana  Boboc susţine că n-a pomenit veri mai lungi și mai pârjolite ca acum: „Am 84 de  ani,  muică,  și nu  văzui  așa  uscăciune de când  mă  știu!  Nici  strop  de  ploaie,  din  luna mai,  zici că ne-a  uitat  Dumnezeu! Pe câmp  e nisip catâros, toate s-au uscat, porumbul e secătură, l-am tăiat pentru vite. Nici în grădină nu-s  sănătoase, deși udăm din fântână, roșiile și ardeii  arată  ca vai  de  lume,  sunt  seci, fără gust.  O să ajungem muritori de foame, că noi, pe-aici,  doar  din  agricultură trăim.  Ceva  s-a întâmplat cu  vremea asta,  că  nu  mai  avem decât  iarnă  și vară,  amândouă rele  și lungi. Dacă nu ne ajută cineva, cumva, în doi-trei ani pierim, îngropaţi în nisipuri. Eu oricum sunt pe ducă,  da-i păcat  de ăi tineri”.
Datele  oficiale ale Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Craiova spun că Sahara Olteniei  se întinde pe  aproximativ o sută  de mii de hectare, în sudul judeţului Dolj. Sigur că n-o  să bântuim chiar  pe  toate  coclaurile, dar ne-am  propus să  ajungem în  localităţile cele mai    calamitate:   Urzica,    Daneţi,    Brabeţi, Mârșani, Dăbuleni. Constantin Spiridon, primarul din  Daneţi,  ne asigură că și pe-aici  planul la deșert a fost îndeplinit: „Din 8.500 de hectare de arabil, peste 40% e teren deșertificat. În 1970,  când   s-a   făcut   sistemul  de   irigaţii Sadova-Corabia, au defrișat toate pădurile din zonă. Așa că am rămas în voia nisipurilor, terenurile s-au  aridizat. Nu  ne ajută  nici vremea, uitaţi-vă ce  temperaturi avem,  nu  mai  sunt patru anotimpuri distincte. Altădată mai erau niște ierburi, ceva vegetaţie, acum  e pustiu, ca pe  lună.  Nivelul pânzei freatice  a  scăzut   cu patru metri,   în  ultimii   ani,  totul   se  usucă. Ploaia ne ocolește, sistematic, am înţeles  că e o problemă de  distribuţie a  norilor   de  ploaie. Azi noapte, de pildă,  în zonă  a fost potop, la noi n-a căzut  nici o picătură”

Sahara Olteniei – Revista Flacara Online

În decursul anului viitor tinerii din județul Dolj vor putea participa la 4 ateliere non-formale menite să îi ajute să înțeleagă mai bine provocările crizei climatice și cum putem deveni mai rezilienți în fața schimbărilor climatice.

În luna Iunie, în Săptămâna europeană a mediului 21 de tineri între 16-35 de ani vor participa la un workshop interactiv de 7 zile cu participare internațională desfășurat în județul Dolj, unde vom învăța împreună prin metode non-formale cum să acționăm pentru a îndrepta lucrurile în direcția de care avem nevoie.

Rămâneți aproape de noi și vom reveni curând cu programul activităților noastre!

Go Romania:
Facebook: @goromania.info
Instagram: @goromania.info



Mai multe articole

Soil and climate change

Deșertificare – Educație la înălțime

Inițiativa europeană pentru sol

Carbon farming

Emma Watson Explain the World’s Largest Lesson

What’s on my plate – Plate Pioneerz campaign

Designing for Climate Action

Farm to fork

EU Climate Initiative

EU Environment initiative

Inițiativa ONU pentru dezvoltare durabilă

Brenna Quinland – Art as activism

DW – The Expanding Desert – Climate Change in Romania


#YouthAreShapingTheFuture

EN: Youth are shaping the future is bringing young people together in a new adventure to discover what is the connection between Climate Change and Sustainable food production systems (SDG 2.4) and how we can get involved in bringing the community together and closer to the local producers and how we can help farmers to engage in resilient farming practices.

Sustainable Development Goal (SDG) 2.4 is to ensure by 2030 sustainable food production systems and implement resilient agricultural practices that increase productivity and production, that help maintain ecosystems, that strengthen capacity for adaptation to climate change, extreme weather, drought, flooding and other disasters and that progressively improve land and soil quality.

#mindchangers

#mindchangersproject

#EUDEARProgramme

#eupartnerships

Mindchangers Project:
Facebook: @mindchangersproject
Instagram: @minchangers_project

COP:
Facebook: @consorzioongpiemontesi
Instagram: @ongpiemonte
Twitter: @ONGpiemonte

EU:
Facebook: @DEARSupportTeam and @EUPartnerships
Instagram: @dearsupportteam and @eu_partnerships
Twitter: @DEARSupportTeam and @EU_Partnerships