După debate-ul non-formal de luni, am ajuns la concluzia că tinerii știu foarte bine să își exprime ideile și să pună la îndoială un statu-quo ce le poate pune la îndoială viitorul.

Pe data de 28 martie, în incinta Universității Craiova, dezbaterea noastă non-formală s-a dovedit a fi o gură proaspătă de aer pentru participanți dar și pentru membrii organizației noastre.

Am început prin a descrie participanților formatul dezbaterii și tematica ce urma a fi abordată. Totodată am vorbit despre câteva din temele cele mai dezbătute de către scepticii climatici și câteva răspunsuri argumentate prin consens științific.

Printre participanți s-au aflat elevi, studenți, profesori, oameni implicați în mișcarea ecologică locală, dar și absolvenți ai Facultății de Fizică. Această diversitate a dat naștere unor conversații aprinse dar constructive. Participanții au dovadă de un nivel de implicare ridicat și au adus în discuție aspecte și consecințe ale încălzirii globale, politici și strategii cu impact resimțite chiar de către ei înșiși.

Participanții au fost apoi împărțiți aleatoriu în două echipe – Sceptics and Believers – ce au dezbătut existența încălzirii globale prezentând argumente și contraargumente bazate pe date științifice și statistici oficiale.

Pentru echipa scepticilor (Deniers) principala provocare a fost sarcina de a aduce argumente conform cărora schimbările climatice nu sunt reale sau, cel puțin, nu atât de grave. Chiar dacă participanții erau convinși de gravitatea schimbărilor climatice, aceștia au reușit totuși să aducă argumente valide și care ar pune pe oricine pe gânduri.

Dezbaterea în sine, deși amicală, a generat dialoguri aprinse între cele două tabere. În urma acestei discuții, am simțit cu toții că am învățat lucruri noi, atât despre schimbările climatice, dar și despre felurile diferite în care gândesc oamenii.

Am avut prilejul să întâlnim tineri activi și preocupați de problemele cauzate de schimbările climatice și de obiectivele de dezvoltare durabilă, tineri implicați, plini de energie, cu idei proaspete și dorință de schimbare.

În 1966, Organizația Mondială a Meteorologiei (WMO) a propus termenul „schimbări climatice” pentru a cuprinde toate formele de variabilitate climatică la scări de timp mai mari de 10 ani, indiferent de cauză. De atunci climatul a fost folosit ca adjectiv pentru a descrie acest tip de schimbare (spre deosebire de schimbările politice sau economice). Când s-a constatat că activitățile umane au avut potențialul de a modifica drastic climatul, termenul schimbări climatice a devenit termen dominant pentru a reflecta o cauză antropogenă. Schimbările climatice au fost încorporate în titlul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) și al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice (CCONUSC).

Schimbările climatice sunt o realitate și există un consens asupra acestui fapt între oamenii de știință. Ceea ce trebuie cel mai adesea dezbătut și privit cu scepticism sunt politicile și propaganda ce pot deturna de la găsirea imediată a unor soluții și încetinirea degradării mediului și climatului prielnice vieții.

Toate aceste discuții ne-au dat un boost de energie și forțe proaspete de a lupta in continuare pentru îmbunătățirea calității vieților noastre și găsirea de soluții pentru un viitor mai bun.