În weekend-ul 23-24 septembrie 2023 am participat la un infotrip în județul Gorj, pentru a vedea rezultatele proiectului LIFE “Refacerea culoarelor de migraţie şi a habitatelor pentru speciile de peşti reofili din Râul Gilort”- Fish for Life. Proiectul este implementat în arealul Sitului Natura 2000 Râul Gilort, de Agenția pentru Protecția Mediului Gorj, în colaborare cu Invisible Nature și Universitatea din București (CCMESI). Fish for Life își propune să refacă conectivitatea râului Gilort, culoarele de migrație și habitatele pentru speciile de pești reofili (specii ce trăiesc în ape curgătoare) din râul Gilort.

Acest infotrip s-a potrivit perfect cu pasiunea mea pentru mediu și strădania cizelării unui viitor al rezilienței prin intermediul unor inițiative de bază, proiecte europene și parteneriate internaționale. Colaborarea este cheia pentru a face o schimbare reală, iar expertiza mea în educația pentru mediu și dezvoltare durabilă îmi permit să mă implic și ca liant între diferite sectoare și inițiative.

În România, râurile sunt adesea supuse unor presiuni umane, cum ar fi poluarea, construcțiile și schimbările climatice. Aceste presiuni pot duce la degradarea habitatelor acvatice, la dispariția speciilor și la afectarea calității apei.

Proiectul Fish for Life este un proiect de reconstrucție ecologică a râului Gilort, un râu important din județul Gorj. Proiectul este finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE+ Nature și co-finanțat de Guvernul României.

Obiectivele proiectului Fish for Life sunt:

• Îmbunătățirea diversității habitatelor pentru peștii reofili, cum ar fi păstrăvul de râu, lipanul și mreana vânătă;
• Reducerea fragmentării habitatelor pentru pești;
• Îmbunătățirea calității apei;
• Creșterea gradului de conștientizare a importanței râurilor pentru mediu.

În cadrul proiectului, au fost realizate următoarele activități:

• Construcția de structuri de reconstrucție ecologică, cum ar fi bușteni proiectați, căsoaie și anrocamente. Aceste structuri au scopul de a crea variații de adâncime și viteză a apei, oferind astfel habitate propice pentru pești.
• Consolidarea malurilor râului Gilort. Această activitate este necesară pentru a preveni eroziunea malurilor și pentru a proteja habitatele de apă dulce.
• Plantarea de puieți de arbori și arbuști de-a lungul râului Gilort. Aceștia vor contribui la refacerea pădurii ripariene, care este esențială pentru sănătatea râurilor.

Rezultatele proiectului sunt deja vizibile. Malurile râului sunt mai stabile, iar diversitatea habitatelor pentru pești a crescut. În plus, calitatea apei s-a îmbunătățit.

Proiectul Fish for Life este un exemplu excelent de investiție în viitorul râurilor noastre. Prin eforturile comune ale autorităților, organizațiilor neguvernamentale și comunității locale, putem contribui la protejarea acestor ecosisteme importante.

„Mreana Vânătă – Comuna Specie Protejată cu Stare Favorabilă”

În cadrul proiectului LIFE „Refacerea culoarelor de migraţie şi a habitatelor pentru speciile de peşti reofili din Râul Gilort” – Fish for Life, am avut ocazia să descoperim mai multe detalii fascinante despre biodiversitatea și ecosistemele din zona râului Gilort. Printre speciile protejate și remarcabile pe care le-am întâlnit se numără mreana vânătă.

Mreana vânătă (Salmo marmoratus) este o specie de pește unică, cu o importanță ecologică semnificativă. În cadrul proiectului, am învățat mai multe despre comportamentul și habitatul acestei specii, care ne-a oferit o imagine mai clară asupra sănătății ecosistemului râului Gilort.

„Chișcarul – Lupul Sanitar al Apei”

Un alt aspect interesant al biodiversității din râul Gilort este prezența chișcarului. Acest pește este adesea asemănat cu un „lup” al râului datorită comportamentului său de a se ascunde în mâl și de a consuma peștii morți sau bolnavi. Acest comportament specific joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecologic în ecosistemul acvatic al râului Gilort.

„Scobarul – Un Peste de Talie Mare și Rolul Său Ecologic”

Scobarul, un alt rezident important al râului Gilort, este un pește de talie mare care joacă un rol crucial în ecosistem. De-a lungul timpului, au fost observate mișcări ale acestor pești în susul afluenților cu prundiș pietriș, unde depun icre. Fragmentarea arealului, cauzată de construcția fundației unui pod, a avut un impact semnificativ asupra habitatului scobarului.

Este important să menționăm că scobarul reprezintă principala sursă de hrană pentru vidrele din zonă, ceea ce subliniază interconectarea și complexitatea ecologică a acestui ecosistem.

„Specialiștii Ihtiologi și Arealul de Pescuit”

Specialiștii în domeniul ihtiologiei au un rol crucial în stabilirea și gestionarea arealului peștilor. În funcție de specificul râului și de nevoile speciilor de pești, acești experți determină zonele potrivite pentru pescuitul științific. Este interesant de menționat că în urmă cu 10 ani, au fost înregistrați doar 20 de chișcari în zonă, iar în prezent situația s-a schimbat semnificativ. Una dintre explicații poate fi asociată cu activitatea balastierelor, care au perturbat nisipul fin din râu și, implicit, habitatul acestor pești.

Impactul viiturilor și taierilor de copaci au fost, de asemenea, considerate ca factori importanți care au dus la migrația și perturbarea habitatelor. Este esențial să înțelegem cum acțiunile noastre pot influența ecosistemul și să luăm măsuri adecvate pentru conservarea acestuia.

„Chimia Apei și Geomorfologia: Factori Cheie”

Deși chimia apei poate fi în regulă, geomorfologia râului poate prezenta probleme semnificative. Acest aspect a fost evidențiat în cazul proiectului Fish for Life, unde se urmărește îmbunătățirea caracteristicilor hidromorfologice ale albiei râului Gilort. Abordarea acestor probleme necesită expertiză și colaborare între specialiștii din domeniul mediului și autoritățile locale.

„Proiectul Fish for Life – Refacerea Conectivității și Reducerea Fragmentării Arealului”

Scopul principal al proiectului Fish for Life este refacerea conectivității și reducerea fragmentării arealului râului Gilort. Acest obiectiv ambițios a implicat realizarea unui pasaj la podul de la Cărbunești și implementarea unor măsuri pentru protejarea și refacerea habitatelor naturale.

Migrația peștilor este întreruptă de baraje și cascade artificiale ceea ce duce de cele mai multe ori la fragmentarea traseului de reproducere al peștilor și la periclitarea speciilor reofile (de apă curgătoare).

Structura de beton (pasaj) este construită în zig-zag, cu pante line pentru fiecare zonă. Asemănătoare cu rampele de acces pentru cărucioare cu rotile, acest pasaj are nevoie de zone de repaus deoarece peștii pot fi descurajați de ascensiunile ce necesită efort susținut.

Deoarece curentul de apă care circula prin pasajul de trecere este mai slab iar pragurile sunt mai mici peștii pot trece in amonte.

O pantă cu inclinație de 1-3% este suficient de abruptă pentru a crea o curgere a apei, dar nu atât de abruptă încât să împiedice migrația peștilor.

„Protecția Siturilor Natura 2000 și Importanța lor în Conservarea Biodiversității”

Zona râului Gilort face parte din rețeaua europeană de situri Natura 2000, ceea ce subliniază importanța sa în conservarea biodiversității. Aceste situri sunt esențiale pentru protejarea speciilor și habitatelor cu importanță comunitară europeană.

Finalizarea lucrărilor în cadrul proiectului Fish for Life era programată pentru iulie 2023 însă lipsa expertizei in realizarea acestui gen de proiecte inovatoare a încetinit mult implementarea. Cu toate acestea rezultatele vor avea un impact pe termen lung semnificativ asupra ecosistemului și biodiversității din zona râului Gilort.

„Interacțiunea Dintre Padurea Ripariană și Ecosistemul Acvatic”

Plantarea de anini și trunchiuri de copaci în malurile râului a contribuit la stabilizarea malurilor și reducerea eroziunii. Acest lucru aduce beneficii nu doar mediului înconjurător, ci și proprietarilor privați din zonă.

Padurea ripariană, situată în apropierea râului Gilort, joacă un rol vital în menținerea calității apei și a habitatelor acvatice. Aceasta este deosebit de importantă în perioadele de inundații, când contribuie la reducerea riscului de inundații și la filtrarea apei.

Ecosistemul râului Gilort este unul complex, iar protejarea pădurilor ripariene este esențială pentru menținerea echilibrului ecologic.

„Măsurile de Gospodărire a Apelor și Protejarea Împotriva Inundațiilor”

În timpul vizitei noastre, am observat și impactul măsurilor de gospodărire a apelor luate pentru protejarea gospodăriilor locale împotriva inundațiilor. Acest lucru a inclus rașchetarea râului Galbenul fapt ce a dus la crearea albiei plate și la distrugerea habitatului. Soluția propusă pentru reconstrucția ecologică a implicat folosirea de bolovani răzleți plasați în forma de U pentru a crea micro zăgazuri, care să varieze debitul apei și să sporească biodiversitatea.

Implicarea localnicilor și a autorităților este esențială în astfel de proiecte, iar comunicarea și colaborarea eficientă între diversele părți interesate sunt cheia succesului.

„Reconstrucția Ecologică Prin Abordări Pasive și Active”

Proiectul Fish for Life a implicat atât abordări active, cum ar fi construcția de structuri de reconstrucție ecologică, cât și abordări pasive, cum ar fi înlăturarea factorilor perturbatori pentru a permite naturii să se regenereze. Astfel, s-a realizat o refacere a ecosistemului într-un mod sustenabil și echilibrat.

„Progresul Și Impactul Asupra Ecosistemului”

Acest proiect ambițios a fost planificat cu atenție pentru a asigura refacerea conectivității și reducerea fragmentării arealului râului Gilort. De la plantările de anini și trunchiuri de copaci până la construcția de pasaje și măsuri de protecție împotriva inundațiilor, proiectul Fish for Life demonstrează că este posibil să aducem schimbări pozitive semnificative pentru mediul înconjurător atunci când ne implicăm și colaborăm eficient.

„Finalizarea Proiectului și Contribuția la Conservarea Naturii”

Proiectul Fish for Life reprezintă un exemplu remarcabil de conservare a naturii și de reconstrucție ecologică. Această inițiativă exemplară nu doar refacerea habitatelor pentru speciile de pești, ci și contribuie la protejarea biodiversității și la promovarea sustenabilității în zona râului Gilort.

Cel mai bine am găsit de cuviință să concluzionăm cu cuvintele coordonatorului reconstrucției ecologice Cristian Tetelea de la Invisible Nature, : „Reconstrucția ecologică este un fenomen complex cu multe provocări, dar sunt convins că dacă vom asculta oamenii care sunt lângă râu și dacă vom înțelege care sunt oportunitățile și beneficiile pentru comunități și natură, vom reuși să lucrăm împreună cu natura, nu împotriva ei.”

Astfel devine evidentă importanța abordării colaborative și a înțelegerii profunde a procesului de reconstrucție ecologică. Reconstructia ecologică este, într-adevăr, un fenomen complex, iar pentru a reuși, trebuie să ascultăm și să colaborăm cu cei care sunt direct implicați și să înțelegem beneficiile pentru comunități și pentru mediul înconjurător.

Oamenii care trăiesc în apropierea râului sunt cei care simt și observă schimbările aduse de proiectele de reconstrucție ecologică în cel mai direct mod. Ascultându-le părerile și preocupările, putem adapta și îmbunătăți strategiile noastre pentru a face aceste proiecte mai eficiente și mai benefice pentru toată lumea.

În plus, înțelegerea beneficiilor pe termen lung ale proiectelor de reconstrucție ecologică pentru comunitate și pentru mediul înconjurător este crucială. Aceste proiecte nu doar restabilesc ecosistemele afectate, ci pot avea și impacte pozitive asupra calității vieții locuitorilor, creând oportunități de recreere, educație și dezvoltare economică durabilă.

Lucrând împreună cu natura, nu împotriva ei, putem să atingem un echilibru în care oamenii și mediul înconjurător să coexiste armonios. Acesta este un obiectiv nobil și cu determinarea și colaborarea adecvată, suntem capabili să aducem schimbări pozitive durabile în lumea noastră. Cristian Tetelea și echipa sa ne oferă o perspectivă inspirațională și ne amintește că, în lupta pentru reziliență și viitor sustenabil, suntem cu toții în aceeași barcă.

---

Din carnetul cu notițe:

• Mreana vânătă este o specie protejată cu stare favorabilă. Este un pește de talie mare, care poate ajunge la o lungime de până la 10-25 cm metri și o greutate de până la 1,5 kilograme. Mreana vânătă este un pește de pradă, care se hrănește cu alte pești, crustacee și moluște.
• Chiscarul este un pește de talie mică, care poate ajunge la o lungime de până la 30 de centimetri și o greutate de până la 100 de grame. Chiscarul este un pește de pradă, care se hrănește cu insecte, crustacee și pești mici.
• Scobarul este un pește de talie mare, care poate ajunge la o lungime de până la 1,2 metri și o greutate de până la 10 kilograme. Scobarul este un pește de pradă, care se hrănește cu alte pești, crustacee și insecte.
• Dunărița sau nisiparnița este o specie de pește de apă dulce, reofil bentonic din familia cobitidelor. Este răspândit în cursul de mijloc și inferior al Dunării de la Bratislava până la vărsare și cursul inferior al afluenților ei: Tisa, Sava, Mureș, Bega, Cerna, Argeș, Jiu, Nera, Olt, Siret, Prut. În Dunăre, dunărița trăiește la adâncimi mari de peste 18-20m. Dunărița este un important indicator al calității apei.
• Porcușorul de nisip sau porconul, petrocul (Romanogobio kesslerii) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7–11 cm (maximal 15 cm) lungime care trăiește în apele curgătoare. Porcușorul de nisip este un prădător de insecte mici.
• Vidra este un mamifer carnivor, care trăiește în apele curgătoare. Vidra este un prădător important pentru ecosistemul acvatic.
• Macronevertebratele sunt animale nevertebrate de dimensiuni mari, cum ar fi insectele, crustaceele și moluștele. Acestea sunt o sursă importantă de hrană pentru pești.
• Padurea ripariană este o zonă de vegetație care se întinde de-a lungul râurilor și pârâielor. Padurea ripariană este importantă pentru protejarea malurilor râurilor de eroziune și pentru oferirea de habitate pentru plante și animale.
• Migrația peștilor poate fi întreruptă de baraje și cascade artificiale. O pantă cu inclinație de 1-3% este suficient de abruptă pentru a crea o curgere a apei, dar nu atât de abruptă încât să împiedice migrația peștilor.
• Administrația de gospodărire a apelor este instituția care gestionează resursele de apă dintr-o anumită zonă.
• Morișca hidrometrică este un dispozitiv care este utilizat pentru măsurarea debitului apei.
• Indicatori hidromorfologici sunt caracteristici ale unui râu care sunt legate de forma și dimensiunea albiei râului.
• Stabilizare de mal cu ELJs (engineered log jams) este o tehnică de stabilizare a malurilor râurilor care implică plantarea de copaci dezrădăcinați sau de bușteni.
• Reconstrucția pasivă este o tehnică de reconstrucție a râurilor care implică îndepărtarea factorilor perturbatori, cum ar fi poluarea sau dezvoltarea.
• Habitat 92A0 este un tip de habitat natural care este caracterizat prin prezența arborilor și arbuștilor de-a lungul malurilor râurilor.
• Backwater este o zonă de apă puțin adâncă unde apa formează mici golfuri în malul râului