Tinerii modelează viitorul
Tinerii modelează viitorul aduce împreună tinerii într-o nouă aventură pentru a descoperi care este legătura dintre schimbările climatice și sistemele durabile de producție alimentară (ODD 2.4) și cum ne putem implica în aducerea comunității laolaltă, mai aproape de producătorii locali și cum putem ajuta fermierii să se implice în practici agricole reziliente.
La prima ediție a Zilei pentru Educație Climatică, pe 25 noiembrie, Go Romania a organizat un eveniment de lansare a proiectului “Youth are shaping the future”.
Proiectul ce se va desfășura pe perioada Noiembrie 2021-Decembrie 2022 cuprinde patru workshop-uri ce au ca scop inițierea tinerilor in subiecte precum sustenabilitate si schimbările climatice.
Trecând de la o perspectiva globala la una locala, proiectul își focalizează atenția asupra județului Dolj, vizând pericole precum deșertificarea si instabilitatea climatica, si cum influențează acestea activitatea micilor producători agricoli.
Prin metode non-formale participanții vor interacționa pentru a:
• sesiza efectele schimbării climatice asupra solului, apei si aerului.
• înțelege mai bine cum funcționează lanțul local de aprovizionare cu alimente.
• descoperi problemele cu care se confrunta producătorii locali ca apoi să se raporteze la situația din comunitatea lor.
• găsi metode de reziliența la schimbările climatice.
In luna iulie va avea loc workshopul ce se desfășoară pe tot parcursul săptămânii, si care va avea in componenta atât participanți locali cât si internaționali.
Prin activități precum vizita la fermele locale, Oxford debates si jocuri de rol, workshop-ul își propune sa aducă in atenția tinerilor legătura dintre schimbările climatice si sistemele durabile de producție alimentara (ODD 2.4), dar si cum se pot implica in aducerea comunității la olalta, mai aproape de producătorii locali, si cum pot ajuta fermierii sa se implice in practici agricole reziliente.
Obiectivul de dezvoltare durabilă (SDG) 2.4 este asigurarea până în 2030 a unor sisteme de producție alimentara durabile și implementarea unor practici agricole reziliente, care să sporească productivitatea si producția, să contribuie la menținerea ecosistemelor, să consolideze capacitățile de adaptare la schimbări climatice, condiții meteorologice extreme, seceta, inundațiile și alte dezastre și care să îmbunătățească în mod progresiv calitatea terenurilor și a solului.
Cât de bine cunoaștem Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, cât de mult putem să învățăm despre ele și cum putem implementa Agenda 2030 în România?
La 25 septembrie 2015, Adunarea Generală ONU a adoptat Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, semnată de toate statele membre ONU. Acest nou cadru global pentru redirecționarea umanității către o cale sustenabilă a fost dezvoltat ca urmare a Conferinței Națiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă din Rio de Janeiro, Brazilia, din iunie 2012.
Agenda 2030 cuprinde 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri), reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul acestora, se stabileşte o agendă de acţiune ambiţioasă în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a protejării planetei până în 2030. Obiectivele recunosc că eradicarea sărăciei trebuie să meargă mână în mână cu strategiile care clădesc dezvoltarea economică și abordează o gamă de nevoi sociale incluzând educația, sănătatea, protecția socială și oportunitățile de locuri de muncă, și, în același timp, schimbările climatice și protecția mediului, modele de consum nesustenabile și capacitatea instituțională slabă. Pentru atingerea acestor obiective, fiecare persoană și instituție trebuie să-și îndeplinească partea sa.
Motivația
Județul Dolj este regiunea cea mai amenințată din România de pericolul deșertificării. Acest pericol amenință mai ales producătorii de legume și fructe, iar locuitorii din zonele rurale, ce își câștigă existența din agricultură, au de suferit cel mai mult.
Lipsa conexiunii dintre cumpărătorul din mediul urban și producător crează bariere mentale iar cumpărătorii pierd conștiința provenienței alimentelor. Accesul pe piață al micilor producători devine din ce în ce mai complicat, aceștia fiind amenințați de sărăcie și subzistență, iar cumpărătorul devine mai dependent de importuri. Penuria de la începutul pandemiei ne-a pus brusc în fața acestei realități a dependenței de importuri.
❝Chiar dacă nu se pricep la încălzirea globală și la modificările climatice, localnicii simt, pe pielea lor, că vremea s-a schimbat, în ultimii ani. Nu înţeleg de ce nu mai există patru anotimpuri și nici de ce seceta a tăbărât, așa, pe capul lor. Ioana Boboc susţine că n-a pomenit veri mai lungi și mai pârjolite ca acum: „Am 84 de ani, muică, și nu văzui așa uscăciune de când mă știu! Nici strop de ploaie, din luna mai, zici că ne-a uitat Dumnezeu! Pe câmp e nisip catâros, toate s-au uscat, porumbul e secătură, l-am tăiat pentru vite. Nici în grădină nu-s sănătoase, deși udăm din fântână, roșiile și ardeii arată ca vai de lume, sunt seci, fără gust. O să ajungem muritori de foame, că noi, pe-aici, doar din agricultură trăim. Ceva s-a întâmplat cu vremea asta, că nu mai avem decât iarnă și vară, amândouă rele și lungi. Dacă nu ne ajută cineva, cumva, în doi-trei ani pierim, îngropaţi în nisipuri. Eu oricum sunt pe ducă, da-i păcat de ăi tineri”.
Sahara Olteniei – Revista Flacara Online
Datele oficiale ale Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Craiova spun că Sahara Olteniei se întinde pe aproximativ o sută de mii de hectare, în sudul judeţului Dolj. Sigur că n-o să bântuim chiar pe toate coclaurile, dar ne-am propus să ajungem în localităţile cele mai calamitate: Urzica, Daneţi, Brabeţi, Mârșani, Dăbuleni. Constantin Spiridon, primarul din Daneţi, ne asigură că și pe-aici planul la deșert a fost îndeplinit: „Din 8.500 de hectare de arabil, peste 40% e teren deșertificat. În 1970, când s-a făcut sistemul de irigaţii Sadova-Corabia, au defrișat toate pădurile din zonă. Așa că am rămas în voia nisipurilor, terenurile s-au aridizat. Nu ne ajută nici vremea, uitaţi-vă ce temperaturi avem, nu mai sunt patru anotimpuri distincte. Altădată mai erau niște ierburi, ceva vegetaţie, acum e pustiu, ca pe lună. Nivelul pânzei freatice a scăzut cu patru metri, în ultimii ani, totul se usucă. Ploaia ne ocolește, sistematic, am înţeles că e o problemă de distribuţie a norilor de ploaie. Azi noapte, de pildă, în zonă a fost potop, la noi n-a căzut nici o picătură”
În decursul anului 2022 tinerii din județul Dolj vor putea participa la 4 ateliere non-formale menite să îi ajute să înțeleagă mai bine provocările crizei climatice și cum putem deveni mai rezilienți în fața schimbărilor climatice.
Toate aceste ateliere vor fi apoi parte dintr-un workshop ce implică 21 de tineri, între 16-35 de ani, timp de 7 zile. Desfășurat în județul Dolj și având participare internațională, în cadrul workshopului tinerii vor învăța prin metode non-formale cum să se implice eficient în campanii pentru acțiune climatică și să contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Rămâneți aproape de noi și vom reveni curând cu programul activităților noastre!
Go Romania:
Facebook: @goromania.info
Instagram: @goromania.info
Mai multe articole
Deșertificare – Educație la înălțime
Inițiativa europeană pentru sol
Emma Watson Explain the World’s Largest Lesson
What’s on my plate – Plate Pioneerz campaign
Inițiativa ONU pentru dezvoltare durabilă
Brenna Quinland – Art as activism
DW – The Expanding Desert – Climate Change in Romania
EN: Youth are shaping the future is bringing young people together in a new adventure to discover what is the connection between Climate Change and Sustainable food production systems (SDG 2.4) and how we can get involved in bringing the community together and closer to the local producers and how we can help farmers to engage in resilient farming practices.
Sustainable Development Goal (SDG) 2.4 is to ensure by 2030 sustainable food production systems and implement resilient agricultural practices that increase productivity and production, that help maintain ecosystems, that strengthen capacity for adaptation to climate change, extreme weather, drought, flooding and other disasters and that progressively improve land and soil quality.
#mindchangers
#mindchangersproject
#EUDEARProgramme
#eupartnerships
Mindchangers Project:
Facebook: @mindchangersproject
Instagram: @minchangers_project
COP:
Facebook: @consorzioongpiemontesi
Instagram: @ongpiemonte
Twitter: @ONGpiemonte
EU:
Facebook: @DEARSupportTeam and @EUPartnerships
Instagram: @dearsupportteam and @eu_partnerships
Twitter: @DEARSupportTeam and @EU_Partnerships
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.